i love god… NOT!!!


da, am spus-o, o repet, si probabil ca o sa fiu nevoit s-o repet si in viitor. de data aceasta atentia mi-a fost atrasa de cateva post-uri pe diferite bloguri ( de exemplu, eDoru, sau ionut-puerava, sau eBogdan). nu m-au atras atat post-urile ( desi si ele sunt interesante… felicitari doru:) ) cat comentariile.

tot felul de oameni incearca sa demonstreze ca dumnezeu exista, dar ( ha ha) toti incearca sa faca asta in ipoteza ca dumnezeu exista, adica referindu-se la biblie si la spusele popilor. eu zic ca daca vrei sa incerci sa demonstrezi cuiva ca se inseala, trebuie sa demonstrezi ca ipoteza lui e gresita… si prin urmare sa pornesti de la ipoteza lui ( cei care mai stiu mate asta se numeste metoda reducerii la absurd)

multi dintre cei care nu cred, au pornit la un momentdat ca fiind credinciosi, dar, din ipoteza asta, fie prin reducere la absurd, fie din lipsa de dovezi care sa le sustina ideea au renuntat la ea. eu am trecut prin ambele rationamente.

am vazut un comentariu cam asa: pana la 12 ani crezi in dumnezeu. intre 12 si 17 incepi sa-ti pui intrebari despre existenta lui. intra 17 si 35 esti convins ca nu exista. intre 35 si 55 te gandesti daca chiar nu exista si dupa 55 iti doresti sa existe.

acum, sa auziti versiunea mea. pana la 12 ani am fost crestin devotat. intre 12 si 13 mi-am pus intrebari. intre 13 si 15 am fost convins ca nu exista. si predictii pe viitor… pana la 18 o sa fiu convins ca nu exista. intre 18 si 35 o sa uit ca m-am gandit vreodata daca a existat sau nu. intre 35 si 55 o sa incerc sa-mi conving copii si prietenii si cam restul persoanelor din jurul meu ca nu exista, si de la 55 incolo o sa astept cu nerabdare moartea ca sa pot in ultimele clipe sa ma bucur de satisfactia de a avea dreptate cu privire la asta.

cam atat… nu mai spun discursuri stupide, fara incercari sa va conving si voi. ma opresc acum… ma gandesc sa nu mai scriu pe blog despre asta cel putin pana la anul, dar in situatii in care o sa vad ca lumea incepe s-o ia aiurea, o sa ma apuc iar de treaba.

P.S. scuzati absenta, dar am avut o gramada de chestii de facut pt scoala si in mai putin de 2 saptamani am olimpiada judeteana  la info…intelegeti voi.

 

Anunțuri
Publicat în Fără categorie. 16 Comments »

16 răspunsuri to “i love god… NOT!!!”

  1. blablabla Says:

    Să zicem că nu crezi în Dumnezeu. Dar nu crezi că există în fiecare dintr noi o energie primordială, o esență a vieții ce este mai presus de cele mai complexe demonstrații științifice, sau chiar de Biblie? Nu crezi că ai fost trimis cu un scop pe lumea asta, sau că există ceva mai presus de percepțiile noastre pământești după moarte? Dumnezeu nu este un zeu/o ființă pe care trebuie să o venerezi și/sau să tot să găsești explicații și dovezi legate de existența Lui. Dumnezeu este pretutundeni, este totul. Reprezintă materia, omul. Bineînțeles că și eu am avut nenumărate întrebări legate de El: dacă este, de ce nu mi se arată, de ce nu îmi dă un semn? ; dacă tot „mă iubește” de ce îmi dă atâtea încercări prin care trebuie să trec? Dar am realizat că unele întrebări sunt menite să nu aibă un răspuns. Tăcerea, în acest caz reprezintă însăși credința, reprezintă faptul că tu ai încredere în El, chiar dacă nu îți răspunde, chiar dacă nu Îl poți vedea/auzi/atinge. Gândește-te doar la faptul că dacă ai crezut în Dumnezeu, nu ai pierdut nimic ; însă, dacă nu ai crezut în El, pierzi totul. 😀

    • theshittyworldwelivein Says:

      bun, stiintific s-a demonstrat ca toti suntem legati intre noi printr-o energie ciudata, dar cam atat… altceva nu pot sa cred. nu sunt adeptul modelului „crede si nu cerceta”. iar legat de pariul lui pascal, nu stiu cum sa-ti explic, dar oricum e o aberatie. practic zice ca ar trebui sa spui ca crezi chiar daca nu o faci, sau in fine… sa ai o credinta mincinoasa, doar in caz ca dumnezeu chiar exista, ceea ce e impotriva principiilor oricarei religii. ideea e ca ori crezi de tot si asta din convingere, nu pentru a obtine beneficii, ori nu crezi deloc si cica o sa ajungi in iad. eu ma simt incapabil sa mai cred in dumnezeu. oricat mi-as dori asta, nu se poate. am reusit sa-mi demonstrez ca existenta lui este una fictiva si ca nu merita sa ma preocup de asta. problema este ca in tara asta se pune mult prea mare accent pe religie. de aia tot incerc sa-i aduc si pe altii de partea mea. avem mai multe biserici decat spitale, scoli, azile de copii si de batrani la un loc. nu ti se pare putin ciudat?

      • blablabla Says:

        Șii mie mi se pare o porcărie faptul că în momentul de față se construiesc biserici cu nu-știu-ce chestii din aur foarte scumpe, în același timp cât sute de copii stau pe străzi și mor de foame. Însă legătura dintre preot și Biserică nu mi se pare că are ceva în comun cu legătura dintre noi și Dumnezeu, că la ce o ajuns unii/majoritatea preoților din ziua de azi..(nu o să mai continui, pentru că presupun că ai prins ideea). În orice caz, Dumnezeu/Buddha/Iahova/Krishna, sau cum mai vrei să îi zici, este ce vrei tu să fie: o dorință, o speranță. I mean..come on! Până și știința (în care crezi tu) poate fi clasificată ca un dumnezeu. Totul poate fi raportat la divinitate.

      • theshittyworldwelivein Says:

        pai, intr-un fel ai dreptate… desi eu n-as numi-o chiar divinitate
        dar totusi… you have a point there

      • blablabla Says:

        Dacă crezi, nu faci o înțelegere/un compromis. Tot ceea ce trebuie să faci este să recunoști că nu ești singur pe lumea asta și sincer, nu mi se pare un lucru așa de rău.

      • theshittyworldwelivein Says:

        bine, imi dau seama ca nu e un compromis… doar ca presupune sa poti face niste lucruri de care eu sunt incapabil… in momentul asta

      • blablabla Says:

        Pentru „crezi fără să vezi”, te înțeleg. Îți trebuie contemplare, meditație, inițiere, chestii pe care nici o viață nu îți ajunge să le îndeplinești. Însă, încrederea pe care ai pus-o în tine, nu trebuie să o pui în seama unei „divinități”, pentru că nimeni nu ți-a cerut asta. Dumnezeu nu are nevoie de încredere (presupun că are destula : )) ) Și faptul că crezi (sorry de cacofonie-nu am găsit o formulare mai bună) în tine, tot e un început.

      • theshittyworldwelivein Says:

        uite, nu prea mai pot continua acum, dar ce-ar fi sa iei ID-ul meu de messenger si sa continuam discutia acolo probabil maine ? 🙂

    • blablabla Says:

      Ce lucru presupune de care tu ai putea fi incapabil?

  2. Ionut Says:

    pleci gesit. adica nu se aplica in cazul asta. tu daca ma acuzi ca eu port tanga roz, nu trebuie sa plec de la premisa ca asa este si sa-ti demonstrez ca nu e. Nu, eu iti arat chilotii mei si dupa tragi tu concluziile. daca in continuare vrei sa crezi ca-s roz, desi sunt boxeri, restu e inutil. 🙂

  3. Palarie Says:

    Poate ca Dumnezeu nu e cel care e descris in Biblie sau cum ni-l inchpuim noi, adica pana la urma unele versete din Biblie pot fi explicate stiintific. Eu cred in Dumnezeu, poate nu in cel din Biblie, dar e aiurea sa crezi ca apari din nimic si la moarte pur si simplu dispari. Nimic nu dispare, se transforma (demonstrat stiintific) Ma gandesc la Dumnezeu ca o sursa infinita de energie si noi suntem doar o particica din ea („Si a facut Dumnezeu om dupa chipul si asemanarea sa…”) si uite si un verset din Biblie explicat stiintific. 😀

    • theshittyworldwelivein Says:

      buuun, imi place ideea ta. foarte serios, chiar m-am gandit si eu la asta de cateva ori, doar ca faptul ca unele versete din biblie pot fi explicate stiintific nu inseamna ca biblia e adevarata. eu ma gandesc cam asa… sa zicem ca avem universul nostru pur stiintific. inainte de asta se presupune ca a fost big-bang-ul. dar inainte de big bang? cam asta e problema mea, deci intr-un fel si eu cred intr-un fel de dumnezeu, dar nu consider ca asta e un lucru care trebuie sa ne influenteze viata in vreun fel:)

      • Palarie Says:

        Biblia prezinta niste modele dupa care ar trebui sa ne luam. De exemplu Cele zece porunci. Daca nu esti adeptul Crestinismului asta nu inseamna ca trebuie sa te apuci sa incalci cele zece porunci gen sa ucizi, sa minti, sa nu-ti iubesti parintii bla bla bla. Sunt un fel de reguli de bun simt daca poti sa le numesti asa. :))
        La fel si la budhism. Sunt si acolo cateva idei interesante, insa din pacate in zilele noastre religia e doar ca sa manipuleze, nu ca inainte nu era asa (vezi Inchizitia) dar zic si eu…

      • theshittyworldwelivein Says:

        ma gandesc si eu ca biblia isi avea rostul ei. dar eu consider ca nu isi mai are rolul acum, cand avem legi si institutii care se ocupa de respectarea lor. in opinia mea, biblia era legea si dumnezeu politia, viata de dupa era inchisoarea pentru cei rai si libertatea pentru toti ceilalti. in ciuda faptului ca in tara asta politia nu-si face treaba, eu tot cred ca religia nu-si mai are sensul. a fost o idee buna candva, a fost bine ca a fost „aplicata” candva, dar s-a cam terminat. omenirea a evoluat…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: